Feeds:
Articole
Comentarii

“Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) si Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) din România îsi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţia campaniei de vaccinare pentru gripa AH1N1, precum si faţă de comunicarea defectuoasă între segmentele sistemului sanitar.” se arată intr-un comunicat de presă transmis astăzi către redacţia PostaMedicala.ro

“Din păcate, această situaţie a devenit subiect de scandal, de acuze, de declaraţii cel putin ciudate. Felul în care suntem trataţi, în situaţia în care întodeauna am fost în prima linie de asigurare a serviciilor medicale necesare populaţiei nu este de natură să înlesnească o legatura de colaborare firească.
Ca de obicei, ne-am implicat si ne implicăm în toate acţiunile de prevenţie necesare pacienţilor nostri, cu atât mai mult cu cât una din activităţile specifice medicinii de familie este prevenţia! Precizăm că această campanie de imunizare a început mai târziu decât a fost prevăzut iniţial! Medicii de familie au primit primele doze abia cu o săptămână înainte de Crăciun. Această întârziere a fost urmată si de teama si refuzul unei părţi a populaţiei de a se vaccina, datorită unei campanii insuficiente de promovare naţională.

Din păcate, numeroase personalităţi publice combat vaccinul sau refuză să se vaccineze, iar opţiunile lor personale sunt difuzate de mass-media, devenind în acest mod curente de opinie defavorabile acestei măsuri profilactice.
Pe de alta parte, direcţiile de sănătate publică judeţene au repartizat, în general, doze insuficiente fiecărui medic de familie, doze care s-au epuizat rapid si nu au fost suplimentate nici până acum, cu toate solicitările telefonice repetate, desi prima linie în prevenţie si prima linie în vaccinarea populaţiei sunt si trebuie să rămână medicii de familie, ale căror cabinete sunt avizate si acreditate în acest scop. De aceea, NU din cauza noastră nu s-a putut realiza vaccinarea populaţiei, asa cum s-a comunicat pe diverse canale mediatice.
NU medicii de familie coordonează această campanie, NU medicii de familie stabilesc necesarul de vaccin, NU medicii de familie solicită vaccin direct de la Ministerul Sănătăţii, NU medicii de familie distribuie vaccinul în judeţe si apoi către fiecare beneficiar, NU medicii de familie sunt responsabili pentru lipsa unui sistem naţional de alertare în situaţii de criză medicală. Din contră, organizaţiile reprezentative ale medicilor de familie si-au arătat disponibilitatea de a ajuta cu propriile canale de comunicare si informare.

Solicităm Ministerului Sănătăţii si respectiv Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene urgentarea si îmbunătăţirea modalităţilor de aprovizionare cu vaccin a medicilor de familie, cu atât mai mult cu cât România este încă pe vârful celui de-al doilea val pandemic, inclusiv prin crearea unui sistem de reacţie si comunicare rapidă pentru situatii deosebite. Continuăm să susţinem că este neprofesionist să fim anunţati prin media sau să deducem din diverse comunicate apărute la stiri, care sunt atribuţiile noastre în anumite situaţii!
Solicităm mass-media să foloseasca această situaţie dificilă pentru sănătatea populaţiei în mod constructiv si nu doar ca pe o sursă de stiri senzaţionale! SNMF si FNPMF îsi reafirmă disponibilitatea de a colabora la organizarea în bune condiţii a acestei acţiuni naţionale de prevenţie care să ducă la o bună derulare a acesteia prin cabinetele de medicină de familie.

15. 01. 2010″

Semnează

Dr. Rodica Narcisa Tănăsescu,
Presedinte SNMF
şi
Dr. Doina Ileana Mihăilă
Presedinte FNPMF

Sarbatori Fericite !

Sursa : Ministerul sanatati

Pornind de la două dintre obiectivele principale ale actualei strategii privind politica de stat in domeniul sănătăţii si anume:
• îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei si creşterea calităţii vieţii
• creşterea graduala a resurselor alocate, pentru asigurarea unui sistem de sănătate la nivel european,
s-a reconfigurat pachetului general de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi s-a identificat un mecanism optim pentru realizarea acestor obiective, mecanism propus sub denumirea „TICHETUL PENTRU SANATATE”.
Mecanismul identificat si propus are la baza un studiu realizat de Banca Mondiala, care pornind de la problema plaţilor informale concluzionează ca in condiţiile in care pacienţii doresc sa contribuie direct pentru sănătate, acest proces trebuie sa fie conştientizat, reglementat si oficializat corespunzător. Propunerea pentru România se va numi „TICHETUL PENTRU SANATATE” si acesta este definit ca o modalitate (mecanism, procedura) care asigura accesul oricărei persoane la o gama de servicii medicale a căror utilizare conform nevoilor fiecăruia devine astfel posibila (prin diminuarea practicilor actuale de suprautilizare) si care îmbunătăţeşte accesul la serviciile care apar ca fiind aparent deficitare.
Materializarea acestui tichet pentru sănătate se produce prin participarea asiguratului cu o contribuţie personală la plata serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale in momentul în care beneficiază efectiv de acestea, in cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Implementarea tichetului pentru sănătate are loc corelativ cu reconfigurarea pachetului general de servicii medicale şi redefinirea mecanismelor de plată a furnizorilor astfel încât să se asigure o convergenţă a stimulentelor din sistemul de sănătate pentru atingerea scopurilor dorite.

I. RECONFIGURAREA PACHETULUI GENERAL DE SERVICII MEDICALE

1. Asistenta primara
A. Pachetul de servicii. Sunt propuse următoarele modificări fata de pachetul de baza actual:
 Stabilirea programul normal de activitate al medicului la 7ore/zi la cabinet;
 Eliminarea din pachetul de servicii a vizitelor la domiciliu din partea medicului de familie din timpul orelor de program normal (7 ore/ zi)
 Nu se vor mai limita numărul de consultaţii la domiciliul pacientului în afara orelor de program normal (7 ore pe zi)
B. Modificarea mecanismelor de plata actuale
 Reducerea ponderii capitaţiei în total fond alocat asistentei primare de la 90% la 50%
 Introducerea în cadrul plăţii per serviciu si a plăţii per consultaţie (pentru consultaţia iniţiala – 15 puncte si cea de control – 10 puncte) efectuata pentru pacienţii de pe lista sa. Nota:
 Pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate si cu schema terapeutica stabila, medicii de familie au obligaţia de a prescrie medicamente pentru o perioada de până la 90 de zile inclusiv.
 Sunt scutite de la Contribuţie personala consultaţiile aferente plăţii per serviciu a medicilor de familie si cele aferente serviciilor acoperite prin capitaţie.
 Introducerea unei valori estimate la plata per serviciu în asistenta primara
 Pentru vizitele la domiciliu efectuate în afara programului normal de lucru (7 ore pe zi) se vor deconta 10 puncte per consultaţie
 Eliminarea plăţii separate a examenelor EKG si Ecografie (care sunt parte a consultaţiei pacientului respectiv)
C. Introducerea unei contribuţii personale din partea pacientului
 Se va percepe o contribuţie personala din partea pacientului de 5 de lei la fiecare consultaţie (pentru prezentările în cazul afecţiunilor acute se va puncta consultaţia iniţiala si cea de control).
 Pentru vizitele la domiciliu efectuate în afara programului normal de lucru (7 ore pe zi) se va percepe o contribuţie personala din partea pacientului de 15 de lei.

2. Ambulatoriul de specialitate clinic
A. Pachetul de servicii. Sunt propuse următoarele modificări fata de pachetul de baza actual:
 Eliminarea explorărilor funcţionale (din lista serviciilor paraclinice) din pachetul de servicii decontat separat pentru ambulatoriul clinic de specialitate, cu ajustarea tarifelor pentru consultaţiile respective ce impun aceste explorări

B. Modificarea mecanismelor de plata actuale
 Medicul din ambulatoriul de specialitate nu poate avea decât un singur contract cu casa de asigurări de sănătate, indiferent de forma de organizare a ambulatoriului;
 Pentru vizitele la domiciliu efectuate în afara programului normal de activitate (7 ore pe zi) se vor plăti 10 puncte per consultaţie si nu se va limita numarul de consultaţii
C. Introducerea unei contribuţii personale din partea pacientului
 Pentru fiecare consultaţie la medicul de specialitate din ambulatoriu, contribuţia personală din partea pacientului este de 10 de lei
 Pentru vizitele la domiciliu efectuate în afara programului normal de activitate (7 ore pe zi) se va percepe o contribuţie personala din partea pacientului de 20 de lei
 Pentru serviciile de recuperare-reabilitare din ambulatoriu (proceduri) se va percepe o contribuţie personala din partea pacientului de 50 de lei pe cura de tratament (maxim 10 zile cu maxim 4 proceduri pe zi).

3. Ambulatoriul de specialitate paraclinic
A. Pachetul de servicii. Sunt propuse următoarele modificări fata de pachetul de baza actual:
 Eliminarea din pachetul de servicii a unor servicii:
 investigaţii paraclinice pentru care recomandările, respectiv efectuarea acestora s-a situat sub 100 cazuri anual in cursul ultimilor 2 ani.
 Eliminarea serviciilor paraclinice ce nu se pot face în ambulatoriu, de exemplu: pentru noile tehnologii introduse în anul 2009 sa existe la nivelul fiecărui furnizor ce contractează cu casele de asigurări de sănătate dovada utilizării unor ghiduri sau protocoale de practica!
B. Modificarea mecanismelor de plata actuale. Propuneri:
 Diminuarea tarifelor actuale ale serviciile paraclinice de laborator cu valoarea sumelor provenite din contribuţie personala (1 leu) pentru fiecare analiza de laborator, prin negocierea tarifelor la contractare între casele de asigurări de sănătate si laboratoare
 Stabilirea unor criterii clare si transparente de raţionalizare a ofertei (contractare selectiva de către casele de asigurări de sănătate pe baza nevoii de servicii – corelativ cu raţionalizarea ofertei în ambulatoriul de specialitate clinic si a licitaţiei de preturi)
C. Introducerea unei contribuţii personale din partea pacientului
 contribuţia personala de la pacient la analizele de laborator este de 1 leu pe analiza
 contribuţia personala de la pacient pentru serviciile paraclinice de tip Rx si alte explorări imagistice, explorări funcţionale este de 5 lei pe investigaţie
 contribuţia personala de la pacient pentru investigaţii de înalta performanta (CT, RMN, angiografie, scintigrafie etc.) este de 25-200 lei pe investigaţie în funcţie de tipul investigaţiei. În aceasta situaţie nu se mai poate solicita nici o alta plata din partea pacientului pentru serviciul respectiv.

4. Asistenta spitaliceasca
A. Pachetul de servicii. Sunt propuse următoarele modificări fata de pachetul de baza actual:
 Redefinirea spitalizării de zi (servicii clar definite si cu plăţi aferente si tipuri de cazuri ce pot fi rezolvate în spitalizare de zi, cu plata pe caz rezolvat)
 Identificarea prin reguli de validare a cazurilor „la limita” din punct de vedere al încadrării lor in pachetul de baza (e.g. urgentele, corecţii estetice etc.)
 Introducerea protocoalelor clinice/ ghidurilor de practică pentru anumite DRG-uri
 Eliminarea posibilităţii de a se prescrie medicamente cu si fara contribuţie personala la structurile de urgenta spitaliceasca (cu excepţia medicamentelor prescrise de urgenta în perioada sărbătorilor legale sau în cursul săptămânii pentru maxim 24 h si în weekend pentru maxim 72 h)
 Eliminarea posibilităţii de eliberare de concedii medicale din partea medicilor care funcţionează în structurile de urgenţă ale spitalelor
B. Modificarea mecanismelor de plata actuale
 Ajustarea tarifelor si a valorilor relative in funcţie de costurile reale din sistem si a protocoalelor/ ghidurilor adoptate
 Alinierea tarifelor pentru cazurile rezolvate in spitalizare de zi la 100% din valoarea tarifului pentru spitalizare continua, doar în condiţiile revizuirii serviciilor ce pot fi efectuate prin spitalizarea de zi
C. Introducerea unei contribuţii personale din partea pacientului
 20 lei /consultaţie la structurile de urgente ale spitalelor, în situaţia în care pacientul respectiv nu intră în categoria urgenţelor si nu se internează în spital
 10 lei /episod de spitalizare de zi (servicii sau caz rezolvat), iar în cazul efectuării unor investigaţii de înalta performanta se vor adăuga si coplăţile aferente acestora
 50 lei /episod de spitalizare

5. Asistenta de urgenta prespitaliceasca
A. Pachetul de servicii. Sunt propuse următoarele modificări fata de pachetul de baza actual:
 Eliminarea posibilităţii de eliberare de concedii medicale din partea medicilor de la ambulanta
B. Modificarea mecanismelor de plata actuale
 Nu este cazul
C. Introducerea unei contribuţii personale din partea pacientului
 25 lei /consultaţie la domiciliu efectuată de către medicii de pe ambulanţe (când pacientul nu reprezintă o urgenta sau nu este transportat pentru a fi internat în spital).

Trebuie subliniat faptul ca se va stabili o limita maxima pentru suma anuala aferenta contribuţiei personale, care aceasta va fi plătită de către pacient doar în momentul accesării serviciilor de sănătate necesare.

II. INTRODUCEREA TICHETULUI PENTRU SĂNĂTATE

SCOPURILE care sunt avute în vedere prin introducerea tichetului pentru sănătate sunt:
1. Creşterea eficienţei la nivelul sistemului de sănătate prin:
• Orientarea pacientului către furnizorii de servicii medicale cei mai potriviţi cu nevoile reale ale fiecăruia privind îngrijirile de sănătate,
• Reducerea consumului nejustificat de servicii (prin limitarea cererii induse de servicii medicale şi in consecinţa a tendinţei de raportare in exces a serviciilor).
2. Responsabilizarea cetăţenilor pentru propria sănătate prin:
• garanţia accesului la serviciile necesare persoanelor care au nevoie, atunci când au nevoie,
• posibilitatea fiecăruia de a-si „contabiliza” consumurile reale,
• simplificarea „circuitului bolnavului in sistemul de sănătate”,
• scăderea timpilor de aşteptare şi reaplicarea principiului „banii urmează pacientul”, odată cu alocarea mai corecta a resurselor. Practic, se urmăreşte reducerea internărilor prelungite in favoarea spitalizării de zi, si remodelarea comportamentului consumatorului de servicii in ideea de a recurge la serviciile medicale si in special la cele de urgenta (exagerat de accesate) doar in cazul in care are efectiv nevoie.
• diminuarea plaţilor informale, mecanism care corelat cu celelalte iniţiative ale Ministerului Sănătăţii respectiv testele de integritate, intensificarea controalelor – eventual înăsprirea sancţiunilor, linia verde pentru reclamaţii, afişarea topului prescrierilor medicilor pe site-ul CNAS etc.
3. Creşterea resurselor financiare la nivelul sistemului care sa conducă la cointeresarea furnizorilor din sistemul de sănătate pentru a asigura servicii eficiente si de calitate precum si la alocarea mai judicioasa a noilor fonduri astfel rezultate, respectiv către acele segmente ale sistemului care sunt efectiv solicitate pentru acordarea serviciilor de îngrijire a sănătăţii.
4. Plata în funcţie de performanţă a furnizorilor în sensul în care furnizorii cu activitate mai mare vor avea şi resurse mai multe.
5. Alocarea resurselor funcţie de nevoia pacientului – sumele aferente tichetului pentru sănătate se plătesc doar atunci când a fost accesat serviciul medical. De menţionat ca, mecanismele actuale care stau la baza acoperirii costurilor din sistemul de sănătate, au la baza latura de solidaritate sociala, astfel încât nu e vorba de acumularea unor fonduri in timp, de care sa dispună asiguratul ulterior, ci de o redistribuire a contribuţiilor intr-o forma mai apropiata de normalitate, către cei care necesita îngrijiri medicale, la un anumit moment.
6. Principalele categorii de beneficiari ai serviciilor medicale – respectiv copiii si vârstnicii – nu vor suporta aceste costuri suplimentare directe, deoarece pentru aceste categorii tichetele pentru sănătate vor fi suportate de la bugetul de stat sau din alte fonduri similare.
7. Dezvoltarea sistemului de asigurări voluntare, private de sănătate cu efect benefic asupra:
• sistemului de asigurări sociale de sănătate, întrucât serviciile care nu vor fi acoperite de sistemul social vor putea fi preluate si suportate de sistemul privat de asigurări;
• persoanelor beneficiare prin crearea posibilităţii ca sumele aferente tichetului pentru sănătate sa poată fi acoperite de asigurările private.

La nivel european sistemul practicat pentru contribuţie personala este prezent atât in tarile din Europa de vest cat si din Europa de est – anexa 1.

Câteva exemple privind nivelul si categoriile de contribuţii personale ale asiguraţilor:

Franta
• 20% coasigurare pentru servicii spitalicesti, plus €16 pe zi (€12 la psihiatrie) pâna la un plafon maxim de 30 de zile de spitalizare
• 30% coasigurare pentru serviciile ambulatorii, plus €1 pe consultatie, limitate la un plafon de 50 Euro pe an,
• coplata de €18 pentru proceduri ce costa peste €91,
• 35% coasigurare pentu medicamente prescrise
• 30% coasigurare pentu servicii dentare
• 35% coasigurare pentu transport medical, ochelari de vedere, proteze etc.
• 40% coasigurare pentru serviciile de laborator
• costurile conditiilor hoteliere deosebite în spital (camera single)
• plata suplimentara a medicilor ce au dreptul sa perceapa tarife peste cele decontate de casele de asigurari
• plata diferentei între tariful cu amanuntul si cel decontat de sistemul de asigurari pentru protezele dentare, dispozitive medicale, ochelari de vedere, medicamente cu pret de referinta etc.
Germania
• 10 Euro/consultatie în ambulatoriu, per trimestru sau pentru consultatiile consecutive fara trimitere,
• 10 Euro/ziua de spitalizare, pâna la un nivel maxim de 28 zile pe an,
• 10 Euro/ziua de spitalizare pentru serviciile de recuperare-reabilitare,
• 10% coasigurare pentru îngrijiri ce nu sunt furnizate de medic, ochelari de vedere, proteze, transport medical etc.
• Între 5 si 10 Euro/cutie la medicamente,
• Tratamente dentare (aproximativ 50-65% din pret).

Europa de Est – exemple privind nivelul si categoriile:

Estonia (introduse din 2002):
• 3 Euro per consultatie în ambulatoriu
• 1,5 Euro pe zi de spitalizare – limitat la 10 zile
Croatia (introduse din 2005):
• 1,5 Euro per consultatie în ambulatoriu, se platesc maxim 3 contributie personala pe luna
• 7,5 Euro pe episodul de spitalizare
Ungaria (introduse din 2007):
• 1,2 Euro per consultatie în ambulatoriu
• 1,2 Euro pe zi de spitalizare – limitata la 20 de zile)
• 4 Euro pentru serviciile de urgenta
Cehia (introduse din 2008):
• 2 Euro per consultatie în ambulatoriu
• 2 Euro pe zi de spitalizare
• 2 Euro pentru serviciile de urgenta
Bulgaria
• taxa fixa de 1% din salariul minim pe economie pentru consultaţii in ambulatoriu
• taxa fixa de 2% din salariul minim pe economie pentru ziua de spitalizare, pentru maximum 10 zile

PRINCIPIILE avute în vedere pentru implementarea mecanismului Tichetului pentru sănătate în România:
• Contribuţiile personale se fac la toate nivelurile de asistenta medicala (cu exceptia structurilor specifice pentru urgenta prespitaliceasca si spitaliceasca – CPU, UPU atunci când cazurile respective sunt urgente reale si pentru care pacientul va plati contributie personala aferenta episodului spitalicesc);
• Contribuţiile personale sunt stabilite în sume care sa contribuie la stabilirea traseului corect al pacientului în sistemul de sanatate;
• Sumele aferente tichetului pentru sanatate vor constitui in totalitate venituri ale furnizorilor de servicii medicale;
• Se introduce un plafon maxim aferent tichetului pentru sanatate, per pacient/an – 600 lei/an (doar pentru noile tipuri de contributie personala introduse prin aceste noi reglementari);
• Se mentin sumele actuale platite de pacienti ca si „contributie personala” (medicamente, dispozitive medicale, stomatologie, recuperare in sanatorii);
• O simulare facuta pe propunerile de contributie personala existente din tabelul 1 arata un nivel de aproximativ 350 lei pe an pentru un pacient mediu (aproximativ 2 episoade de spitalizare continua, 2 de spitalizare de zi, 6-8 vizite la medicul de familie, 4 vizite la medicul specialist, 1 vizita la domiciliu a unui furnizor, 10 analize de laborator, 1 investigatie radiologica, 1 investigatie de inalta performanta)
• Atingerea plafonului de 600 lei trebuie documentata de fiecare pacient prin tichetele de sănătate respective, astfel încât pacientii sa fie stimulati sa le solicite de la furnizorii de servicii de sanatate. Dupa atingerea plafonului de 600 lei pe pacient, nu se mai plateste contributie personală la serviciile cu tichete de sănătate. Pe baza tichetelor adunate si care insumate dau 600 de lei vor primi un document de la casa de asigurari de sanatate, prin care se precizeaza ca pentru anul respectiv nu se mai platesc alte sume, intrucat s-a ajuns la plafonul maxim deductibil.
• Propunem totodata ca persoanele juridice sa poata acoperi pentru salariati cheltuielile cu tichetele pentru sanatate în limita a 600 lei/an.
• Se propune ca sumele platite ca si Contributie personala de pacienti sa poata fi deductibile fiscal. In Codul Fiscal suma deductibila este de 200 euro, astfel ca până la această sumă se pot contracta si asigurari private de sanatate. De altfel asa cum precizam mai sus, tichetele pentru sanatate pot fi acoperite si prin poliţe private de asigurare de sanatate.
• Tichetele pentru sanatate se vor afla la furnizorii de servicii medicale. – Asiguratii care beneficiaza de un serviciu medical pentru care a fost stabilita o Contributie personala, vor primi in schimbul acesteia un tichet, iar in momentul in care suma acestor tichete va atinge 600 de lei, nu se va mai plati in anul respectiv nicio suma pentru tichetele pentru sanatate.
• Persoanele pentru care plata tichetului pentru sanatate se suporta din alte surse vor primi de asemenea un tichet, iar furnizorul de servicii medicale va inainta un exemplar al acestuia la casa de asigurari pentru a i se deconta suma aferenta acestuia din sumele virate in acest sens de către autorităţile competente.
• Este de mentionat ca pe aceste tichete vor fi completate datele si semnatura pacientului, element ce conduce la decontarea numai a serviciilor reale si efectiv prestate.

Invitatie

Stimata colegă/Stimate coleg,

Avem onoarea să vă anunţăm şi pe aceasta cale de înfiinţarea Asociaţiei Medicilor de Familie “TOMIS” Constanţa, care are drept scop creşterea calităţii serviciilor aferente medicilor de familie, dezvoltarea şi afirmarea specialităţii de Medicina de familie şi reprezentarea, susţinerea şi protejarea intereselor tuturor membrilor săi.
Vă adresam invitaţia de a deveni membri ai Asociaţiei pentru că numai împreună putem să ne apărăm interesele cu caracter profesional, ştiinţific, legislativ, juridic şi economic.
Într-o perioadă care se anunţă din ce in ce mai grea pentru medicina de familie, numai ÎMPREUNĂ putem fi MAI PUTERNICI, apărându-ne SPECIALITATEA ŞI DEMNITATEA.
Totodată vă anunţăm că următoarea şedintă va fi pe 24.09.2009 ora 18 la hotel Ibis unde vă aşteptăm în număr cât mai mare pentru a discuta cele mai arzătoare probleme.
Cotizaţia de membru al AMF “TOMIS” Constanţa poate fi plătită şi în contul RO42BTRL01401205P63191XX, deschis la Banca Transilvania SA, Agenţia Mangalia.
Pentru o comunicare mai bună, vă rugăm să accesaţi site-ul AMF “TOMIS”Constanţa: https://amfct.wordpress.com/

Cu respect,
Conducerea AMF”TOMIS”Constanţa

In forma finala a proiectului legii unice de salarizare, coeficientii pentru sistemul sanitar nu au suferit nicio modificare. Cel mai mic coeficient de salarizare a fost dat infirmierilor (1,10), iar cel mai mare managerilor.

Astfel, managerul unui spital cu o capacitate cu mai putin de 400 de paturi beneficiaza de un coeficient cuprins intre 6.00 si 6.30, iar directorii medicali intre 5,85 si 6,20. Medicii primari vor avea intre 4,20 si 5,25 salarii minime, iar medicii stagiari 1,90 salarii minime.

Tot in cadrul proiectului de lege mai este prevazuta si sanctionarea medicului de garda, in cazul in care acesta nu poate fi contactat sau nu raspunde solicitarii de a acorda asistenta medicala de urgenta la nivelul unitatii sanitare publice. Salariul de baza al medicului aflat in aceasta situatie va astfel modificat cu 5-10 % timp de trei luni de zile.

Sursa: Paginamedicala.ro

Consiliul National al Colegiului Medicilor din Romania, reunit vineri, 4.09.2009 considera inacceptabila grila propusa de proiectul de lege privind salarizarea unica. Adoptarea grilei in actuala forma constituie un indemn direct adresat medicilor de a pleca pe acele meleaguri, unde profesia este respectata si unde medicul isi negociaza retributia in functie de performantele sale.

“Colegiul Medicilor din Romania solicita Parlamentului fie excluderea medicilor din aceasta grila, fie modificarea ei de o asemenea maniera incat sa se respecte munca, calitatea muncii, responsabilitatea si performanta”, a declarat prof. Dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania.
Potrivit precizarilor sale, nicaeri in lume nu exista o grila de salarizare care sa cuprinda medicii, cu anumite exceptii (cum sunt de exemplu medicii rezidenti sau cei din unitatile de primire urgente). In general insa, medicii sunt platiti pentru servicii medicale prin intermediul unui contract cu casa de asigurari de sanatate. Spitalele nu sunt finantate de la buget ci tot pentru serviciile prestate.
“Aceasta grila de salarizare aduce o atingere grava demnitati medicale, netinand cont de pregatirea si responsabilitatea pe care o are si de valoarea sociala a muncii medicilor. De exemplu, un secretar categoria 3 gradul II de la consiliul local al unei localitati cu pana la 3000 de locuitori (4,55) are mai mult decat un medic specialist cu maximum de vechime (3,30).
Daca un medic primar cu 40 de ani vechime este plasat abia la un coeficient de 5,25, atunci nu putem vorbi despre o adevarata ierarhizare ci de un adevarat dispret fata de corpul medical”, a conchis prof. Astarastoae.

Irina Caramaliu

Am invatat ca atunci cand te deranjeza ceva trebuie sa spui si sa sustii.
Am invatat ca un singur glas da tonul dar mai multe pot castiga un razboi.

Cand eram mica, eram mandra sa spun ca mama mea este medic.Sunt si acum doar ca pe langa mandrie adaugam tristete.
Cand eram mica, imi placea sa ascult cum mama mea punea diagnostice si cum consulta fiecare particica din trupul pacientului.
Ma uitam cu admiratie si respect iar sentimentele astea cresteau cand vedeam ca omul se vindeca. Mi se parea fantastica puterea omului de a face bine.
Acum, mama mea s-a transformat intr-o “patroana”, ocupata toata ziua cu un malder de hartii, de legi, de softuri care mai de care mai idioate, stresata pana peste puteri si obosita.

Si ma intreb, cum poate un asemenea om sa mai puna un diagnostic corect, cum poate sa mai trateze si sa-si indeplineasca zi de zi juramantul pe care l-a facut la terminarea scolii ?

Si mai ma intreb, cum poate lumea sa judece un astfel de om ? Cum poti sa-i reprosezi unui medic ca iti cere “spaga” cand tu nu stii cu ce se confrunta medicul respectiv ?

Dupa ani intregi de studiu, dupa ani intregi de munca, multi dintre medicii din ziua de astazi nu au cu ce sa isi plateasca datoriile la banci si multi dintre ei ajung fara un ban in buzunar.
Cat de cinstit vi se pare in conditiile in care un lautar castiga si 100.000 de euro la o nunta ?
Cat de cinstit vi se pare in conditiile in care un fotbalist este platit cu sumele uriase pe care toti le auzim si pe care un medic nici nu le viseaza macar ? Cat de cinstit vi se pare ca un medic sa nu posede nici macar o Dacie pentru a se deplasa?
Mie nu mi se pare deloc cinstit !

M-am hotarat sa fac ceva. Sper din tot sufletul, asa incepatoare cum sunt in arta Relatiilor Publice, sa-mi iasa ceea ce mi-am propus. I-am scris lui Victor Ionescu care este presedinte al Patronatului Medicilor de Familie din Bucuresti si judetul Ilfov si Vicepresedinte al Federatiei Nationale a Patronatelor Medicilor de Familie urmatoarele :

“Numele meu este Irina Caramaliu si sunt “fericita” posesoare a unei mame medic de familie. Nu ma intelegeti gresit ! Sunt foarte fericita ca mama mea este medic si de cand eram copil am admirat-o pentru daruirea de care dadea dovada. Mi-am dorit sa urmez facultatea de medicina dar am renuntat, speriata fiind de tot ce se intampla in sistem in favoarea facultatii de comunicare si relatii publice.
Consider nedemn si rusinos tot ce se intampla in sistemul medical si faptul ca mama mea, la fel ca si colegii ei, au ajuns sa fie epuizati si jigniti in ultimul hal de catre (si o sa va rog sa imi scuzati expresia,) niste neica-nimeni care considera ca ei stiu ce si cum este mai bine.
Consider in acelasi timp ca populatia nu este la curent cu ceea ce li se intampla medicilor si ma confrunt zi de zi cu replici de genul : ” x medic mi-a cerut y suma pt z serviciu ! ce jigodie este ! “, fara ca de fapt si de drept sa se cunoasca adevaratul motiv pentru care acel medic a ajuns in postura rusinoasa de a cere.
Lumea nu este informata, lumea nu stie sau prefera sa inchida ochii.
Nu este normal ca un medic dupa atatia ani de studiu si de munca sa nu fie capabil sa isi plateasca creditele sau sa nu aiba ce pune pe masa copiilor si nu este normal ca oamenii sa nu stie cu ce se confrunta zi de zi un medic.
Am trait toata viata printre medici iar admiratia mea pentru ei nu se va stinge niciodata.Stiu cu ce se confrunta mama mea zi de zi, mama mea care este unul dintre cei mai buni medici din Ploiesti si care a ajuns intr-un stadiu de oboseala si depresie crunta.
Nu este normal, sa aud de la mama mea de 54 de ani ca vrea sa plece in strainatate ca sa lucreze pentru ca in Romania nu se mai poate. Cu siguranta si dumneavoastra stiti foarte bine aceste lucruri si din acest motiv, mi-am permis sa va scriu si sa va propun urmatorul proiect : – Data fiind facultatea pe care o urmez si implicarea mea in anumite proiecte sociale consider de bun augur si o campanie pentru medici.O campanie care sa arate adevarata fata a acestei meserii si bataia de joc la care sunt supusi toti cei care o practica. Stiu ca nu este usor sa faci o asemenea campanie si ca multi vor dori sa o opreasca dar cred cu tarie ca atunci cand vrei ceva, poti face ! Asa cum s-au facut campanii pentru etnia roma, asa cum se fac campanii pentru a salva copacii, asa cum se fac zeci de campanii, sigur se poate face si o campanie pentru redobandirea respectului medicului. In speranta ca nu v-am deranjat prea tare,va multumesc ca ati citit mailul meu.

31.08.2009
Materialul rezultat in urma discutiilor din cadrul comisiei de medicina de familie a CMR din 21 august 2009, referitoare la definirea pachetului general de servicii medicale** din sistemul asigurărilor sociale de sănătate si introducerea tichetelor pentru sănătate
Nota cu privire la definirea pachetului general de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate si introducerea tichetelor pentru sănătate
Pornind de la două dintre obiectivele principale ale actualei strategii privind politica de stat in domeniul sănătăţii si anume:
• îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei si creşterea calităţii vieţii
• creşterea graduala a resurselor alocate, pentru asigurarea unui sistem de sănătate la nivel european,
s-a reconfigurat pachetului general de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi s-a identificat un mecanism optim pentru realizarea acestor obiective, mecanism propus sub denumirea „TICHETUL PENTRU SANATATE”.
Mecanismul identificat si propus are la baza un studiu realizat de Banca Mondiala, care pornind de la problema plaţilor informale concluzionează ca in condiţiile in care pacienţii doresc sa contribuie direct pentru sănătate, acest proces trebuie sa fie conştientizat, reglementat si oficializat corespunzător. Propunerea pentru România se va numi „TICHETUL PENTRU SANATATE” si acesta este definit ca o modalitate (mecanism, procedura) care asigura accesul oricărei persoane la o gama de servicii medicale a căror utilizare conform nevoilor fiecăruia devine astfel posibila (prin diminuarea practicilor actuale de suprautilizare) si care îmbunătăţeşte accesul la serviciile care apar ca fiind aparent deficitare.
Materializarea acestui tichet pentru sănătate se produce prin participarea asiguratului cu o contribuţie personală la plata serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale in momentul în care beneficiază efectiv de acestea, in cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Implementarea tichetului pentru sănătate are loc corelativ cu reconfigurarea pachetului general de servicii medicale şi redefinirea mecanismelor de plată a furnizorilor astfel încât să se asigure o convergenţă a stimulentelor din sistemul de sănătate pentru atingerea scopurilor dorite.

I. RECONFIGURAREA PACHETULUI GENERAL DE SERVICII MEDICALE

• Asistenta primara
A. Pachetul de servicii. Sunt propuse următoarele modificări fata de pachetul de baza actual:
Stabilirea programul normal de activitate al medicului la 7ore/zi la cabinet;
Obs Com MF CMR
Medicii de familie in marea majoritate a cazurilor lucreaza in contratura in acelasi cabinet asigurand accesul pacientilor, practic in ambele ture, in caz de necesitate; programul actual al cabinetelor este de min 5 ore in cabinet si posibilitatea ca 2 ore din cele 7 sa fie folosite pentru consultatii la domiciliul pacientilor nedeplasabili.
Obligativitatea de program de 7 ore in cabinet presupune urmatoarele neajunsuri: – eventualii pacienti beneficiari ai dreptului de consultatii la domiciliu in timpul orelor de program si fara taxa si fara costuri suplimentare din partea sistemului ASS, nu vor mai beneficia de acest drept
– programul de 7 ore ar presupune suprapunerea de program, la pranz, a celor 2 medici, cu imposibilitatea desfasurarii unei activitati normale
– inceperea programului la ore mici si terminarea la ore tarzii in noapte (7 ore + pauza de pranz pentru curatenie) ar crea timpi morti de activitate in legatura directa cu adresabilitatea pacientilor, sporind astfel dificultatea de acces a pacientilor in loc sa o simplifice
– timpii morti introdusi de astfel de program inseamna costuri suplimentare pe care sistemul trebuie sa si le asume, respectiv plata pe timp a celor 7 ore obligatorii indiferent de volumul de servicii respectiv adresabilitate

Eliminarea din pachetul de servicii a vizitelor la domiciliu din partea medicului de familie din timpul orelor de program normal (7 ore/ zi)
Obs Com MF CMR
Ar desfiinta posibilitatea de acces la servicii a persoanelor nedeplasabile prevazute in CO-CA
Nu se vor mai limita numărul de consultaţii la domiciliul pacientului în afara orelor de program normal (7 ore pe zi)
Obs Com MF CMR
– aceste servicii sunt facultative
– sunt purtatoare de costuri suplimentare pentru pacienti
– sunt nemotivante pentru medic avand in vedere costurile asumate de casele de asigurari si pacienti (15 + 15 Ron)
– lipsa motivatiei medicului va creste adresabilitatea pacientilor catre sistemul de urgenta ambulantier si UPU cu costuri mai mari
– o plata de 50 Ron pe consultatie la domiciliul pacientului in afara orelor de program ar fi o rezolvare corecta

B. Modificarea mecanismelor de plata actuale
Reducerea ponderii capitaţiei în total fond alocat asistentei primare de la 90% la 50%
Obs Com MF CMR
N-ar fi avantajos nici pentru cabinetele MF nici pentru casele de asigurari:
– cabinetele MF n-ar mai realiza veniturile minimale necesare functionarii cabinetelor, platii personalului , etc., iar veniturile medicilor ar fi total nemotivante pentru continuarea activitatii
– acest mecanism de plata nu poate fi asociat in nici un caz cu obligativitatea unui program de 7 ore ca principiu de contractare si management al serviciilor de sanatate
– cei 50% per capita ar trebui sa contina obligatoriu o alocatie bazala compusa din cheltuielile de intretinere si functionare al cabinetului + cheltuielile cu personalul angajat + venitul medicului luand ca baza salariul medicului specialist sau primar din sistemul bugetar; totate acestea pentru o lista de 1000 pacienti cuprinzand o structura a asiguratilor pe grupe de varsta, echilibrata, raportata la structura pe grupe de varsta a populatiei tarii si luand in considerare 880 puncte; peste acest numar nivel numarul de puncte aferent listei trebuind a fi platite la o valoare negociata minim garantata a punctului per capita
– cei 50 % per servicii nu pot aduce venituri corespunzatoare cabinetului MF fiind pur teoretice deoarece:
• serviciile platite in afara per capita sunt foarte putine
• introducerea platii per consultatie la capitolul servicii nu va aduce venituri cabinetului MF deoarece 99 % din consultatii sunt de fapt aferente pachetului per capita si per servicii, deci scutite de plata contributiei directe sau indirecte a pacientului
• 70 % din asigurati ar fi in categoria celor cu contributia indirecta prin intermediul „autoritatilor competente” ceea ce face foarte incerta recuperarea sumelor aferente tichetelor inaintate de medicii de familie
Introducerea în cadrul plăţii per serviciu si a plăţii per consultaţie (pentru consultaţia iniţiala – 15 puncte si cea de control – 10 puncte) efectuata pentru pacienţii de pe lista sa. Nota:
Pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate si cu schema terapeutica stabila, medicii de familie au obligaţia de a prescrie medicamente pentru o perioada de până la 90 de zile inclusiv.
Sunt scutite de la Contribuţie personala consultaţiile aferente plăţii per serviciu a medicilor de familie si cele aferente serviciilor acoperite prin capitaţie.

Obs Com MF CMR
– cele 15 puncte respectiv 10 puncte pentru consultatia initiala si de control in cazul bolilor acute, ar fi o complicatie inutila si ar presupune si modificarea sistemului de operare SIUI ; consultatiile pentru situatiile respective sunt deasemenea aferente la „per capita”.

Introducerea unei valori estimate la plata per serviciu în asistenta primara
Obs Com MF CMR
Nu poate fi acceptata „valoare estimata” la plata per servicii deoarece ar insemna ca decontarea s-ar face la valori tot mai mici cand numarul de servicii ar fi tot mai mare; principiul de baza al contractarii trebuie sa ramana „valoarea minim garantata”

Pentru vizitele la domiciliu efectuate în afara programului normal de lucru (7 ore pe zi) se vor deconta 10 puncte per consultaţie
Obs Com MF CMR
– aceste servicii sunt facultative
– sunt purtatoare de costuri suplimentare pentru pacienti
– sunt nemotivante pentru medic avand in vedere costurile asumate de casele de asigurari si pacienti (15 + 15 Ron)
– lipsa motivatiei medicului va creste adresabilitatea pacientilor catre sistemul de urgenta ambulantier si UPU cu costuri mai mari
– nu toti pacientii care vor solicita servicii la domiciliu vor putea sau vor dori sa achite aceste costuri
– o plata de 50 Ron pe consultatie la domiciliul pacientului in afara orelor de program ar fi o rezolvare corecta, motivanta
– un numar maxim de 14 consultatii / saptamana pentru un MF pentru pacientii de pe lista sa ar fi suficient, motivant, ar asigura un control al costurilor cu astfel de servicii si ar reprezenta si o cheie de control
– suma de 15 Ron platita de pacient ar trebui sa ramana mai ales ca mijloc de descurajare a consumului excesiv, nejustificat de servicii din partea pacientilor cat si o cheie de control

Eliminarea plăţii separate a examenelor EKG si Ecografie (care sunt parte a consultaţiei pacientului respectiv)
Obs Com MF CMR
– eliminarea platilor acestor servicii ar trebui atunci compensata cu o bonificatie la plata per capita atat pentru a stimula dotarea cabinetelor cu aparatura aferenta si reducand implicit costurile cu trimiterile pentru aceste servicii in ambulatorul de specialitate
C. Introducerea unei contribuţii personale din partea pacientului
Se va percepe o contribuţie personala din partea pacientului de 5 de lei la fiecare consultaţie (pentru prezentările în cazul afecţiunilor acute se va puncta consultaţia iniţiala si cea de control).
Obs Com MF CMR
– in proiectul actual cei 5 Ron sunt platibili doar de unii asigurati si doar pentru consultatiile care nu sunt aferente platii per capita sau per servicii …. atunci n-ar mai ramane nimic de platit ca si contributie a pacientilor
Pentru vizitele la domiciliu efectuate în afara programului normal de lucru (7 ore pe zi) se va percepe o contribuţie personala din partea pacientului de 15 de lei.

INTRODUCEREA TICHETULUI PENTRU SANATATE
CONCLUZII GENERALE

I. Poate fi posibila eficientizarea sistemului , dar este responsabilitate directa a administratorilor serviciilor de sanatate.
Corpul medical este interesat de respectarea unui principiu corect privind furnizarea de servicii si posibilitatea reala de incasare a contravalorii acestor servicii in baza contractului cu casele de asigurari, de la acestea si direct de la pacienti ca si contributie personala fara verigi intermediare precum „autoritati competente” care ar acoperi indirect costurile reprezentand contributia personala a pacientilor.
Intermedierea „autoritatilor competente”,care ar asigura plata indirecta a contributiei pentru 70 % din pacienti, reprezinta un factor major de risc privind creditarea sistemului de catre furnizorii de servicii medicale.

II. Comisia MF a CMR considera ca pastrarea structurii generale actuale a conditiilor de furnizare de servicii medicale conform Co-Ca precum si modalitatile de plata si raportul per capita si per servicii corespund in mare masura nevoilor de asigurare a functionarii sistemului de asistenta medicala primara ; pot fi discutate insa modificari judicioase care sa permita imbunatatirea finantarii concomitent cu imbunatatirea conditiilor de furnizare de servicii in asistenta medicala primara dar numai pe baza de argumente care sa demonstreze in mod clar efectul benefic.
In observatiile facute pe textul proiectului am motivat si argumentat propunerile privind optimizarea functionarii asistentei medicale primare.

Sursa: Paginamedicala.ro

Camera Federativa a Medicilor din Romania nu este de acord cu grilele de salarizare pentru medici, propuse de guvern, raspunzand astfel presedintelui Federatiei Sanitas, Marius Petcu, care a declarat ieri ca sindicalistii din sanatate aproba grilele.

Presedintele CFMR – organizatie afiliata la sindicatul Cartel Alfa -, dr. Dan Peretianu, spune ca si alte federatii din domeniul sanatatii, afiliate la Cartelul Alfa, impartasesc opinia CFMR. „Poate ca liderii federatiei asistentilor medicali (Sanitas) sunt de acord cu cele spuse in Guvern. Noi NU! Si suntem curiosi si cati asistenti din terioriu sunt de acord cu grilele existente”, declara dr. Peretianu.

Presedintele Camerei federative spune ca a aratat in repetate randuri ca veniturile profesiei medicale sunt cele mai mari intr-o societate civilizata, dand exemplu Germania, Marea Britanie, Suedia, Franta, Canada sau Statele Unite.

„Atunci cand punctajul de grila a medicilor este intre 3 si 5 salarii MINIME, atunci cand salarii ale unor asistenti sunt mai mari decat cele al doctorilor care ii coordoneaza (de obicei specialisti sau rezidenti), cand grila pentru unii rezidenti este mai mare decat cea pentru specialisti, etc, nu putem fi de acord cu proiectul Guvernului”, mai declara dr. Peretianu.

În România, dezbaterile publice se fac în lipsa partenerilor sociali. În vreme ce reprezentantii Casei Naţionale pentru Asigurări de Sănătate (CNAS) susţin că introducerea coplăţii din sistemul de sănătate (sau a tichetelor de sănătate, cum a propus ministrul Ion Bazac să se numească) va fi supusă dezbaterii publice, medicii de familie acuză că nu au fost consultaţi nici până acum, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii a dat termenul de 1 septembrie pentru implementarea tichetelor. Sunteţi invitaţi să vă expuneţi părerea despre introducerea coplăţii din sănătate.
Plătim mai mult
Chiar dacă avem asigurare medicală, serviciile de sănătate ne-ar putea costa în plus sume cuprinse între 1 si 200 de lei, începând cu data de 1 septembrie, aceasta fiind contravaloarea tichetelor propuse de Ministerul Sănătăţii.
Astfel, o simplă consultaţie la medicul de familie ar putea costa 5 lei, respectiv 10 lei – la medicul specialist, iar, dacă vom solicita serviciile medicului de familie în afara programului, am putea achita 15 lei, în vreme ce medicul specialist solicitat ambulatoriu în afara programului ne-ar putea cere 20 de lei.
Mai mult, serviciile de ambulanţă ar putea valora 20 de lei, la fel ca şi consultaţiile neurgente ale structurilor de urgenţă ale spitalelor. O zi de spitalizare ar scoate din buzunarele asiguraţilor 10 lei, iar spitalizarea continuă – 50 de lei. Contribuţia personală pentru un test de laborator ar putea valora 1 leu, investigaţiile radiologice – 5 lei, CT – 25 sau 50 de lei, RMN – 100 sau 200 de lei, scintografia – 100 de lei, iar angiografia – 150 de lei.
„Nu ştim când se va introduce coplata. A fost vehiculată data de 1 septembrie, dar, dacă vor trece toate etapele fireşti (proiect de lege, apoi transparenţa decizională, apoi HG) nu se va respecta, credem, această dată. Să nu uităm procesul electoral”, spune doctorul Rodica Tănăsescu, Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina de Familie / Medicina Generală din România (SNMF), totodată Preşedinte al Asociaţiei Medicilor de familie din Bucureşti (AMF).
Categoriile scutite de contribuţie
Minorii, elevii, tinerii proveniţi din sistemul de protecţie a copilului – care nu lucrează, persoanele care beneficiază de Decretul-lege nr. 118/1990, persoanele cu handicap care nu lucrează şi nu au pensie sau alte surse de venit, bolnavii care beneficiază de programe speciale ale Ministerului Sănătăţii şi gravidele sunt categoriile scutite de la plata tichetelor de sănătate.
Medicii de familie critică lipsa informaţiilor oficiale
Deşi termenul introducerii tichetelor de sănătate se apropie cu repeziciune (1 septembrie), medicii de familie nu au fost cosultaţi nici până acum pe această temă. „Nu am primit nici o înştiinţare oficială, de nici un fel, legată de sistemul coplăţii. Ne informăm, din păcate, de la TV, ceea ce înseamnă o încălcare a promisiunii de colaborare şi comunicare”, a mai precizat Preşedintele SNMF, doctorul Rodica Tănăsescu.
Cu toate acestea, potrivit informaţiilor furnizate ROL.ro de către Biroul de Presă al CNAS, „Forma finală a pachetului general de servicii medicale şi coplată pentru diferitele servicii medicale vor fi stabilite în urma dezbaterii publice şi a discuţiei cu partenerii sociali, după analiza propunerilor primite şi luarea acestora în considerare”.
Medicii spun că tichetele de sănătate sunt o decizie politică
Medicii de familie sunt de părere ca Guvernul ar trebui să-şi asume introducerea tichetelor de sănătate, întrucât este o decizie politică pe care cei mai mulţi nu o agreează. „În primul rând, vreau să menţionez că această coplată este exclusiv o decizie politică, aşadar Guvernul va trebui să şi-o asume. E adevărat, se practică în majoritatea ţărilor europene, dar nu aş putea afirma care va fi impactul în România, o ţară săracă şi în plină criză. Repet, numai politicul poate evalua exact impactul acestor măsuri. Oricum, nimeni din MSP sau din CNAS nu a luat legatura cu reprezentanţii MF (Societatea Naţională de Medicină de Familie) şi cu Federaţia Naţionala a Patronatelor MF) pe această temă”, susţine Preşedintele Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie, medicul Rodica Tănăsescu.
„Dezavantajele majore sunt legate de scăderea accesibilităţii populaţiei la serviciile medicale de care este nevoie, cu riscul agravării bolilor”, adaugă doctorul.
Unde se duc banii?
Potrivit Ministerului Sănătăţii, „aplicarea modelului propus înseamna aproximativ 750-800 milioane lei suplimentari în sistemul de sănătate”. Banii ar urma să fie folosiţi, potrivit site-ului Ministerului, pentru: creşterea resurselor financiare la nivelul sistemului, plata în funcţie de performanţă a furnizorilor, alocarea resurselor în funcţie de nevoia pacientului.
Medicii sunt, însă, sceptici şi nu cred că banii vor fi utilizaţi pentru nevoile lor reale. „Nu ştim exact cum vor fi folosiţi banii. Probabil pentru a scădea presiunea financiară asupra CNAS. Nu credem că va creşte nivelul de finanţare a cabinetelor, ci i se va permite CNAS să plăteasca şi mai puţin din deja foarte puţin”.
La nivel european, tichetele de sănătate sunt practicate în ţări precum: Franţa, Germania, Estonia, Croaţia, Ungaria, Cehia şi Bulgaria.

M. P.
Sursa: ROL.ro